Din arcă (drakkar) în arcă (biserică)


Mi-am lăsat pânzele jos drakkarului (corabie vikingă) la sinagoga fariseilor. S-o spun pe aia dreaptă, în sinagogă erau fete frumoase; aveau și saducheii fete nealcoșe, însă până la ultima au fost promise, unui Nils, unui pui de Columb. A dracu și viniturile astea, nu și-au găsit prințesa decât în pivnița lumii din Budulău?

S-o spun pe aialaltă, tot dreaptă și aia, am fost fermecat de un predicator, mărunțel, ce a predicat la inaugurarea bisericii. Auzeam că venise de peste baltă, de pe tărâmurile lui Columb. Avea diul, care strălucea. Revenim la aspectul acesta deloc neimportant pentru Summa teologiei din Budulău. Am aflat că acest om mărunțel a calculat Sfârșitu-Lumii! Îmi închipuiam că acest Galileo e singurul ce a dat de cap cum stă treaba cu cifrele de pe Biblia tatei. Nu ne-a zis nimic de Apocalips, mă gândeam că-i o prolegomena, un curs pentru dummies, neinițiați. Un fel de preview, iar dacă-ți place, dai subscribe + cardul, și afli cum să te înțolești de Apocalispă. A plecat și dus a fost! Au plecat și lăutarii! A plecat și boborul, care erau doar prieteni. Un termen ce-l folosesc fariseii pentru barbaroi, din lume, idolatri, pierduți, nemântuîți, carne de jumări pentru Purgatoriu. Acest termen, prieten, nu avea o conotație prea prietenoasă. Ce era amuzant e că una înțelegeau ei, alta noi când îi strigam pe nume.

Biserica mi se părea cât un stadion de rugbi, puteam să dăm o leapșă/atinsa, șă jucăm un mălai, fetele să joace un elastic, o ascunsa, și mai ales, noi băieții, un lapte gros sau să batem lopta. N-am țucat noi una ca asta! nu vă cuprindă invidia. Biserica lui Dumnezo e sacră. Nimeni n-o s-o spurce. Atât că nu ne-am descălțat (n-am scăpat de putoare asta la Cină, stați liniștiți!) că doară așe scrie în Biblie când Moise ne-a călcat în sinagogă. Pentru orice activitate trebuia dezlegare. Și tare rău mi-a părut că Sânt Petru și-a lăsat cheile la niște fețe acre bisericești, ce habar n-aveau de ce înseamnă -Have fun!

Biserica duhnea a lac proaspăt, era virgină, neatinsă de bieții pălmaci, credincioși simpli din ținutul Budulăului. Am observat că îndeobște toți aveau grijă de mobilierul bisericii, însă cu precădere ochii erau în stil big brother pe neisprăviții neofiți, în gloata căreia mă găseam și eu. Sinagoga era ruptă în două geografic, precum la începutul lumii: eternul/efemerul, lumina/întuneric, cerul/pământul, binele și răul, Adam și Eva, partea fraților și partea surorilor. Mai târziu, după ce l-am buchisit pe Alfred Edersheim, Emil Schurer sau Ed. Sanders, am înțeles că asta era arhitectura sinagogii. Biserica Penticostală e construită ca o sinagogă de dincolo de valea Babilonului. E ca o biserică ortodoxă trasă-n var, și fără iconostas. De la cutremurul din Evanghelii, se zice, că au picat toate iconostasele din biserici, afară de cel de la ortodocși, care și-au construit iconostas din lemn, cel mai bun material de rezistență la cutremur. Precum în povestea cu cei trei purceluși constructori (doar unul înțelept), cu lupul ce avea în pântec uragane.

Dacă sămăleam drept, și-n privința aceasta, ortodocșii au fost cei mai înțelepți…

Advertisements

8 thoughts on “Din arcă (drakkar) în arcă (biserică)

    1. Alfred Edersheim a fost un fel de Barth la vremea lui. Și-a adus Tora cu el și creștinismul lui a avut altă aromă. E adevărat că acum, după Nag Hamadi, e demodat. Dar a fost un titan. Prima dată de el am auzit la studiile lui Beniamin Fărăgău. Prima carte, groasă cât un bolovan, am împrumutat-o de la Nelu Vereș (baptistul), Life and Times of Jesus the Messiah. Am picat pe spate ca la Benny Hinn, nu alta! Da, știam că a călcat pe meleagurile noastre, la fel ca alt teolog evreu de renume, Geza Vermes, care a poposit pe la Oradea. Dumnezeu iubește Românika! 😉

      1. Edersheim s-a născut la Viena într-o familie de bogătani, tat’su fiind bancher :). A studiat filosofia și medicina la Viena, dar înainte să termine studiile, pe când avea doar 17 ani, taică-su a dat faliment. Nemaiavând bani, s-a dus la Budapesta unde dădea lecții de limbi străine ca să-și poată continua studiile. La 17 ani vorbea „decât” latina, greaca, germana, engleza, franceza, ebraica, maghiara și italiana. A fost angajat de niște misionari scoțieni să le dea lecții de maghiară și ăia l-au convertit. L-au dus în Scoția unde a urmat un an de teologie la Edinburgh, apoi un an la Berlin pentru aprofundare studii teologice și filosofice cu Neander. A fost ordinat ca pastor de Free Church of Scotland și după un scurt stagiu pastoral a fost trimis misionar la Iași, la doar 20 de ani, în 1845. Nu a rămas decât doi ani, având un conflict cu superiorul lui din Iași, Daniel Edwards. Un tip foarte capabil.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s